Am luat cu mine la munca un vechi caiet plin de amintiri. Are paginile mazgalite cu ganduri chiamate "poezii". L-am luat cu mine caci vroiam sa scriu cate ceva pe un alt site al meu, pe care l-am lasat in paragina.
Dar, tot rasfoing, am dar peste o scrisoare veche de-a Andreei.....Ce amintiri! Ea era inca trista ca se despati-se de iubirea ei.....eu eram destul "de bine" (eram doar la inceputul lui Nebunu')...
Dar....parca nu imi e dor de momentele acelea. Imi e prea bine acum pentru am fii dor din de ceva din trecutul nu foarte departat.
Si tot citind, mi-a venit in minte o colega de liceu, de care nu mai stiu nimic. Se numeste Alice, dar numele de familie nu mi-l amintesc. Avea un frate geman der nu era cu noi in clasa (era la I, daca nu ma insel). Mihaela ar trebui sa isi aduca aminte de ei.
Daca cineva are vreo informatie, un numar de telefon, o adresa de mail sau doar numele de familie......eu sunt aici!
Si daca tot am ajuns la categoria vechi colegi de scoala...
Tare mi-ar place sa organizez o intalnire..
De exemplu anul asta se fac 11 ani de la terminarea scolii generale si 7 de la terminarea liceului.
Si avand in vedere ca in luna august voi fii in Bucuresti...poate organizam ceva! Voi ce ziceti?
Stiu ca site-ul asta e citi doar de cei apropiati mie....dar nu se stie niciodata.
Asa ca daca pe cineva intereseaza eu fac parte di promotia 1994 clasa B a Scolii Generale 163 (nu stiu daca intre timp i-au schimbat numele), diriginte, profesoara de limba romana Mazilu.
Si mai fac parte di promotia 1998 clasa B a Liceului "A.D. Xenoplo" (iar nu stiu daca i-au schimbat numele intre timp), dirigente, profesoara de matematica ......un lapsus...ceva cu D.....uf, ce memorie am si eu. Nu ai stiu dar Andreea poate isi aduce aminte.
Voi ce ziceti......organizam ceva pentru a ne reuni perntru o seara?
joi, martie 31, 2005
miercuri, martie 30, 2005
STIRI
Ca in fiecare dimineata, cand am un pic de timp liber „rasfoiesc” ziarele romanesti.
Ieri am aflat ca din pacate 3 ziaristi romani au fost rapiti in Irak. Astazi au confirmat vestea, dar nu se stie exact nici cine le-a rapit si nici daca s-a ceruto o rascumparare.
Sper din toata inima ca totul sa se resove cu bine. Situatiile acestea nu urmeaza niciodata un curs prestabilit, iar pericolul de morte este, din pacate, foarte mare.
Si din randul italienilor au fost rapiti, si nu numai ziaristi. Iar chiar daca statul italian a spus ca nu
s-a platit nici o recompensa, eu nu prea cred. Rebelii rapasc aceste persoane din doua motive fundamentale:
- 1. te rapesc daca esti banuit de spionaj;
- 2. te rapesc cu speranta de a obtine anumite avantaje (nu numai in bani).
Repet, imi doresc din toata inima ca totul sa se termine cu bine!
Azi, am citit in Evenimentul Zilei, ca in Romania lipsesc barbatii. Adica proportia dintre femei si barbati e din ce in ce mai mare. Practic, acum, in Romania aceasta proportie e echivalenta cu cea de la sfarsitul celui de-al doilea Razboi Mondial.
Sociologi spun, ca de vina e tranzitia. Se pare ca barbatii se adapteaza mai greu. Barbatii sunt „mai putin adaptabili si mai putin flexibili decit femeile, iar in situatii de schimbari rapide, socul este resimtit intr-o mai mare masura la nivelul barbatilor” spune Profesorul Sandru.
Acestea sunt datele scrise de Evenimenul Zilei:
„In Romania traiesc 21.680.974 de persoane, dintre care 10.568.741 barbati, iar 11.112.233 femei, conform datelor finale ale recensamintului din 2002. In 1992, in Romania traiau 22.810.035 de persoane, dintre care 11.213.763 barbati, iar 11.596.272 femei.”
Motivul scaderi populatiei barbatesti nu este numai mortea, dar si faptul ca multi emigreaza, cautand norocul peste hotare.
Pai daca lucrurile stau asa......de ce ne plangem ca au napadit peste noi arabii si italieni?
Ieri am aflat ca din pacate 3 ziaristi romani au fost rapiti in Irak. Astazi au confirmat vestea, dar nu se stie exact nici cine le-a rapit si nici daca s-a ceruto o rascumparare.
Sper din toata inima ca totul sa se resove cu bine. Situatiile acestea nu urmeaza niciodata un curs prestabilit, iar pericolul de morte este, din pacate, foarte mare.
Si din randul italienilor au fost rapiti, si nu numai ziaristi. Iar chiar daca statul italian a spus ca nu
s-a platit nici o recompensa, eu nu prea cred. Rebelii rapasc aceste persoane din doua motive fundamentale:
- 1. te rapesc daca esti banuit de spionaj;
- 2. te rapesc cu speranta de a obtine anumite avantaje (nu numai in bani).
Repet, imi doresc din toata inima ca totul sa se termine cu bine!
Azi, am citit in Evenimentul Zilei, ca in Romania lipsesc barbatii. Adica proportia dintre femei si barbati e din ce in ce mai mare. Practic, acum, in Romania aceasta proportie e echivalenta cu cea de la sfarsitul celui de-al doilea Razboi Mondial.
Sociologi spun, ca de vina e tranzitia. Se pare ca barbatii se adapteaza mai greu. Barbatii sunt „mai putin adaptabili si mai putin flexibili decit femeile, iar in situatii de schimbari rapide, socul este resimtit intr-o mai mare masura la nivelul barbatilor” spune Profesorul Sandru.
Acestea sunt datele scrise de Evenimenul Zilei:
„In Romania traiesc 21.680.974 de persoane, dintre care 10.568.741 barbati, iar 11.112.233 femei, conform datelor finale ale recensamintului din 2002. In 1992, in Romania traiau 22.810.035 de persoane, dintre care 11.213.763 barbati, iar 11.596.272 femei.”
Motivul scaderi populatiei barbatesti nu este numai mortea, dar si faptul ca multi emigreaza, cautand norocul peste hotare.
Pai daca lucrurile stau asa......de ce ne plangem ca au napadit peste noi arabii si italieni?
marți, martie 29, 2005
CULTURALIZARE SAU CEVA DE GENUL ASTA
A trecut si micuta vacanta de Pasti. Si daca tot a trecut, ia sa vad daca m-am ales cu ceva!?
Pai dupa o saptamana destul de „agitata” (daca se poate spune asa), am intrat in program.
Adica, ne-am trezit la 5.30 si ne-am pregatit de plecare. Afara ceata iti lasa doar o visibilitate de 60 de metri, iar previziunile meteorologiche erau destul de sumbre, dar nu ne-am lasat impresionati si am pornit la drum. Dupa 3 ore de mers pe o autostrada serpuitoare (adica plina de curve si turnate, de parca eram pe o strada normala), am ajuns in sfarsit la Genova.
Imaginea acestui oras vazut din departare m-a last cu gura cascata. O multime de blocuri (destul de inalte) si case toate asezate una peste alta pe stanci. Genova e un port de mare, dar practic nu are o plaja (ca Costanta). Senzatia este ca, acolo unde muntele s-a opit brusc la malul marii, lumea si-a construit casele si palatele.
Dupa ce am parcat masina, am plecat sa cautam Acvariul. Tot cautand am gasit insa, o mare corabie antica. De fapt a fost costruita in zilele noastre pentru filmul „Piratii” de R. Polanski. Oricum, imaginea ei m-a lasat cu gura cascata, iar cand am inchis ochii, am vazut pentru o clipa portul unde acum cateva sute de ani, toate barcile si corabiile erau asa!
Am ajuns si la Acvariu, iar cand am intrat inauntru, am lasat la garderoba impreuna cu hainele si 20 de ani. Deci, intr-o secunda locul meu a fost luat de o fetita de 5 ani care a inceput sa alerge printre lume, dand din coate pentru a ajunge chiar langa geam, pentru a vedea mai bine.
„Uuuuuuuuuuu , ia te iuta!” „Ooooo ce frumos!” „Dar asta e adevarat?” „FILLLLLLLLLLLLLLLL vreau si eu unu din asta!”
Sarmanu’ Fil cred ca i-a fost destul de greu sa faca poze (da, din fericire puteai sa faci poze la toate bestiile care iti ieseau in cale!). Nu va fie teama, ca vi le arat si voua. Un pic acum, si un pic cand am sa vin acasa!
Ce am vazut? Pai cam de toate! Adica rechini, delfini (sau mai bine zis un delfin, caci saracu’ dintre toate animalele el era singura care nu avea o pereche, da fapt mai era si un sarpe fara pereche, dar la serpi e normal), o multine de pesti tropicali de toate marimile si de toate culorile (inclusiv Nemo si compania!). Printre altele am vazut o camera amenajata ca un cotisor de padure tropicale plina de colibri! Sunt extraordinare pesaricile aste asa de mici, dar in acelasi timp asa de rapide!
Am atins, sau mai bine zis am mangaiat ...nu stiu cum i zice in romana, in engleza se numeste „thornback” sau „devil fish”.
Dupa 3 ore se colindat, si dupa ce am vazut tot ce se putea vedea, am iesit afara ca sa ne mancam pranzul. Dupa care, ne-am mai plimbat un pic, dar fara a intra in partea veche a orasului, caci era urat afara si statea sa ploua. Goniti de norii negri si grei ce se stangeau peste oras, ne-am luat traista la spinare si ne-am intors acasa. Multa lume va spuna ca nu suntem foarte normali....sa faci 6 ore de masina (dus si intors) doar pentru atat de putin.....dar noua ne-a placut foarte mult.
Dumnica, de Paste.....am mancat, ca asta ne vine foare bine! Dupa masa ne-am uitat la „Exorcista – Inceputul”. Un film foarte indicat pentru ziua de pasti...dar gusturile altora nu se discuta!
Seara, m-au chemat de la restaurant, si nu ar refuzat. Asa ca am muncit de la 6 la 12 noaptea!
Luni, am dormit cam pana la 10, dar cand m-am trezit eram destul de indispusa. Din fericire mi-a trecut destul de repede, caci imediat dupa pranz am luat masina si am plecat la Verona. Faimosul oras al lui Romeo si al Julietei!
Am vizitat „Arena di Verona”, o construtie care mai este in piciare de pe vremea romanilor. Si nu numai ca sta in picioare, dar in fiecare an se fac nenumarate spectacole de opera, teatru si concerte!
Ziua calda si insotita, a scos din case toata lumea, asa ca Verona colcaia de persone. Asa ca, vazand la un moment dat ca nu ne mai puteam misca, am hotata sa ne cumparam cate o inghetata si ne-am pus intr-un colt pentru a observa si a „barfii” pe cei din jurul nostru. Nu stiu cum, dar sportul asta ne iese foarte bine, asa ca ne-am cracanat de ras pe seama altora. Stiu ca nu este foarte frumos, dar spectacolul, era infiorator. Toate rasele care mai de care, care cu bani, care fara. Lume imbracata de balci (sau cum se spune aici „mascati pentru carnaval”).
Am vazut „bietasul de cartier” imbracat cu pantaloni largi si maieu fara maneci (ambele albe) ce tinea pe langa el „blonda de luni”, imbracata si ea in alb din cap pana-piciore. Am vazut tipicul macho italian cu camasa deschisa pana la buric, cu lantul cu crucea pe pieptul depilat si cu pleata pieptanata dupa ultima moda!
Exemple ar putea continua la infinit, dar ma abtin. Asa ca trec mai departe . Si iata-ne ajunsi in sfarsit la faimoasa casa a Julietei ... cu faimosul balcon. Pacat ca balconul a fost construit dupa che Shakespeare a scris „Romeo si Julieta”, dar marii majoritati, se pare ca acest particular nu intereseaza prea mult. Lumea se inchesuia si dadea navala pentru a putea spune „eu am fost, eu am vazut”. Cei care isi permiteau, plateau 4 € , urcau in casa si se uitau de la balcon in jos, dar noi am decis ca ne pastram banii pentru ceva mai constructiv. M-au impresionat toate persoanele care se cocotau pe satuia de broz a Julietei si se pozau ca mainile pe sanii ei. Si acum ma mai intreb.....”dar de ce?” Dar e inutil, natura umana e prea complexa, iar puterea de emulatione e infinita!
Pai dupa o saptamana destul de „agitata” (daca se poate spune asa), am intrat in program.
Adica, ne-am trezit la 5.30 si ne-am pregatit de plecare. Afara ceata iti lasa doar o visibilitate de 60 de metri, iar previziunile meteorologiche erau destul de sumbre, dar nu ne-am lasat impresionati si am pornit la drum. Dupa 3 ore de mers pe o autostrada serpuitoare (adica plina de curve si turnate, de parca eram pe o strada normala), am ajuns in sfarsit la Genova.
Imaginea acestui oras vazut din departare m-a last cu gura cascata. O multime de blocuri (destul de inalte) si case toate asezate una peste alta pe stanci. Genova e un port de mare, dar practic nu are o plaja (ca Costanta). Senzatia este ca, acolo unde muntele s-a opit brusc la malul marii, lumea si-a construit casele si palatele.
Dupa ce am parcat masina, am plecat sa cautam Acvariul. Tot cautand am gasit insa, o mare corabie antica. De fapt a fost costruita in zilele noastre pentru filmul „Piratii” de R. Polanski. Oricum, imaginea ei m-a lasat cu gura cascata, iar cand am inchis ochii, am vazut pentru o clipa portul unde acum cateva sute de ani, toate barcile si corabiile erau asa!
Am ajuns si la Acvariu, iar cand am intrat inauntru, am lasat la garderoba impreuna cu hainele si 20 de ani. Deci, intr-o secunda locul meu a fost luat de o fetita de 5 ani care a inceput sa alerge printre lume, dand din coate pentru a ajunge chiar langa geam, pentru a vedea mai bine.
„Uuuuuuuuuuu , ia te iuta!” „Ooooo ce frumos!” „Dar asta e adevarat?” „FILLLLLLLLLLLLLLLL vreau si eu unu din asta!”
Sarmanu’ Fil cred ca i-a fost destul de greu sa faca poze (da, din fericire puteai sa faci poze la toate bestiile care iti ieseau in cale!). Nu va fie teama, ca vi le arat si voua. Un pic acum, si un pic cand am sa vin acasa!
Ce am vazut? Pai cam de toate! Adica rechini, delfini (sau mai bine zis un delfin, caci saracu’ dintre toate animalele el era singura care nu avea o pereche, da fapt mai era si un sarpe fara pereche, dar la serpi e normal), o multine de pesti tropicali de toate marimile si de toate culorile (inclusiv Nemo si compania!). Printre altele am vazut o camera amenajata ca un cotisor de padure tropicale plina de colibri! Sunt extraordinare pesaricile aste asa de mici, dar in acelasi timp asa de rapide!
Am atins, sau mai bine zis am mangaiat ...nu stiu cum i zice in romana, in engleza se numeste „thornback” sau „devil fish”.
Dupa 3 ore se colindat, si dupa ce am vazut tot ce se putea vedea, am iesit afara ca sa ne mancam pranzul. Dupa care, ne-am mai plimbat un pic, dar fara a intra in partea veche a orasului, caci era urat afara si statea sa ploua. Goniti de norii negri si grei ce se stangeau peste oras, ne-am luat traista la spinare si ne-am intors acasa. Multa lume va spuna ca nu suntem foarte normali....sa faci 6 ore de masina (dus si intors) doar pentru atat de putin.....dar noua ne-a placut foarte mult.
Dumnica, de Paste.....am mancat, ca asta ne vine foare bine! Dupa masa ne-am uitat la „Exorcista – Inceputul”. Un film foarte indicat pentru ziua de pasti...dar gusturile altora nu se discuta!
Seara, m-au chemat de la restaurant, si nu ar refuzat. Asa ca am muncit de la 6 la 12 noaptea!
Luni, am dormit cam pana la 10, dar cand m-am trezit eram destul de indispusa. Din fericire mi-a trecut destul de repede, caci imediat dupa pranz am luat masina si am plecat la Verona. Faimosul oras al lui Romeo si al Julietei!
Am vizitat „Arena di Verona”, o construtie care mai este in piciare de pe vremea romanilor. Si nu numai ca sta in picioare, dar in fiecare an se fac nenumarate spectacole de opera, teatru si concerte!
Ziua calda si insotita, a scos din case toata lumea, asa ca Verona colcaia de persone. Asa ca, vazand la un moment dat ca nu ne mai puteam misca, am hotata sa ne cumparam cate o inghetata si ne-am pus intr-un colt pentru a observa si a „barfii” pe cei din jurul nostru. Nu stiu cum, dar sportul asta ne iese foarte bine, asa ca ne-am cracanat de ras pe seama altora. Stiu ca nu este foarte frumos, dar spectacolul, era infiorator. Toate rasele care mai de care, care cu bani, care fara. Lume imbracata de balci (sau cum se spune aici „mascati pentru carnaval”).
Am vazut „bietasul de cartier” imbracat cu pantaloni largi si maieu fara maneci (ambele albe) ce tinea pe langa el „blonda de luni”, imbracata si ea in alb din cap pana-piciore. Am vazut tipicul macho italian cu camasa deschisa pana la buric, cu lantul cu crucea pe pieptul depilat si cu pleata pieptanata dupa ultima moda!
Exemple ar putea continua la infinit, dar ma abtin. Asa ca trec mai departe . Si iata-ne ajunsi in sfarsit la faimoasa casa a Julietei ... cu faimosul balcon. Pacat ca balconul a fost construit dupa che Shakespeare a scris „Romeo si Julieta”, dar marii majoritati, se pare ca acest particular nu intereseaza prea mult. Lumea se inchesuia si dadea navala pentru a putea spune „eu am fost, eu am vazut”. Cei care isi permiteau, plateau 4 € , urcau in casa si se uitau de la balcon in jos, dar noi am decis ca ne pastram banii pentru ceva mai constructiv. M-au impresionat toate persoanele care se cocotau pe satuia de broz a Julietei si se pozau ca mainile pe sanii ei. Si acum ma mai intreb.....”dar de ce?” Dar e inutil, natura umana e prea complexa, iar puterea de emulatione e infinita!
vineri, martie 25, 2005
UN PASTE FERICIT LA TOTI CATOLICII
Duminica, toti catolici, vor sarbatoti Invierea Domului Isus Hristos.
Au tinut si ei post, asa cum stiu ei. Adica vinerea nu au mancat carne. Iar care e mai evlavios timp de 40 de zile (la quaresima) au renuntat (sau cel putin au incercat sa renunte) la ceva care le placea foarte mult. Unii nu au mancat dulciuri, altii nu s-au fardat, chesti de genul asta. Dar sincera sa fiu, anu' asta nu am auzit pe nici unul care sa fi renuntat la ceva.
Pranzul de Paste o sa il mancam la verisoara jumatatii mele, Monica (unde am petrecut ultimele 2 Craciunuri). Va intrebati daca o sa ma fac ca sunt bucatareasa......ei bine, da. Adica am sa incerc sa prepar iepure cu cartofi la cuptor (restul ingredientelor sunt strict secrete, cu alte cuvinte nu le stiu inca!). Faza era ca ar fi terbuit sa il scot din congelator azi de dimineata pentru al pune un pic la macerat, dar am uitat complect, asa ca sper ca diseara sa imi aduc aminte.......
La inceput am vrut sa fac o reteta mai simandicosa, pntru gurici fine.....dar m-am lasat pagubasa caci reteta pe care o aveam presupunea mancarea lui imediata, si, avand in vedere ca noi il preparam acasa apoi il ducem la plimbare cu masina, si in final il lasam deoparte pana mancam felul intai, se strica vraja, asa ca m-am lasta pagubasa.
la ei nu prea se fac oua colorate, dar am gasit deja colorate in magazin........3 € 6 oua! (cel putin nu trebuie sa muncesc eu!)
Ca in fiecare an, in cele 3 zile de Paste (sambata, duminica si luni) 15 milione de italieni fac bagajele si se duc care unde poate. Marea majoritate pleaca de la nord la sud (se intorc la origini....unde se mananca mult si bine). Care poate, pleaca peste mari si tari, dar nu sunt prea multi astia, sau asa zic statisticile!
Noi, ca sa nu ne lasam mai prejos, sambata, o sa mergem la Genova. Ce este de vazut la Genova? Pai Acvariul... http://www.acquario.ge.it/index.asp asta e!
Biletele le-am luat din timp (pentru a evita coada), mancarica (adica sanvishurile) le facem maine dimineata.....si uite asa suntem gata sa facem cam 500 de KM dus-intors. O sa stam acolo toata ziua, caci este forte mare. Iar cand ne vom intoarce, daca ajungem cu bine si nu suntem rupti de obolseala, o sa mergem la biserica, la Inviere!
Luni la ei e traditie, ca toata lumea sa merga la pick-nic si sa manace oua sialte chesti de genul asta. Dar mai mult ca sigur va fii urat, asa ca vor sta toti acasa si se vor uita la tembelizor, sau vor merge la cinema.
Nu stiu ce vom face noi, eu sigur am sa dorm pana tarziu!!!!
Au tinut si ei post, asa cum stiu ei. Adica vinerea nu au mancat carne. Iar care e mai evlavios timp de 40 de zile (la quaresima) au renuntat (sau cel putin au incercat sa renunte) la ceva care le placea foarte mult. Unii nu au mancat dulciuri, altii nu s-au fardat, chesti de genul asta. Dar sincera sa fiu, anu' asta nu am auzit pe nici unul care sa fi renuntat la ceva.
Pranzul de Paste o sa il mancam la verisoara jumatatii mele, Monica (unde am petrecut ultimele 2 Craciunuri). Va intrebati daca o sa ma fac ca sunt bucatareasa......ei bine, da. Adica am sa incerc sa prepar iepure cu cartofi la cuptor (restul ingredientelor sunt strict secrete, cu alte cuvinte nu le stiu inca!). Faza era ca ar fi terbuit sa il scot din congelator azi de dimineata pentru al pune un pic la macerat, dar am uitat complect, asa ca sper ca diseara sa imi aduc aminte.......
La inceput am vrut sa fac o reteta mai simandicosa, pntru gurici fine.....dar m-am lasat pagubasa caci reteta pe care o aveam presupunea mancarea lui imediata, si, avand in vedere ca noi il preparam acasa apoi il ducem la plimbare cu masina, si in final il lasam deoparte pana mancam felul intai, se strica vraja, asa ca m-am lasta pagubasa.
la ei nu prea se fac oua colorate, dar am gasit deja colorate in magazin........3 € 6 oua! (cel putin nu trebuie sa muncesc eu!)
Ca in fiecare an, in cele 3 zile de Paste (sambata, duminica si luni) 15 milione de italieni fac bagajele si se duc care unde poate. Marea majoritate pleaca de la nord la sud (se intorc la origini....unde se mananca mult si bine). Care poate, pleaca peste mari si tari, dar nu sunt prea multi astia, sau asa zic statisticile!
Noi, ca sa nu ne lasam mai prejos, sambata, o sa mergem la Genova. Ce este de vazut la Genova? Pai Acvariul... http://www.acquario.ge.it/index.asp asta e!
Biletele le-am luat din timp (pentru a evita coada), mancarica (adica sanvishurile) le facem maine dimineata.....si uite asa suntem gata sa facem cam 500 de KM dus-intors. O sa stam acolo toata ziua, caci este forte mare. Iar cand ne vom intoarce, daca ajungem cu bine si nu suntem rupti de obolseala, o sa mergem la biserica, la Inviere!
Luni la ei e traditie, ca toata lumea sa merga la pick-nic si sa manace oua sialte chesti de genul asta. Dar mai mult ca sigur va fii urat, asa ca vor sta toti acasa si se vor uita la tembelizor, sau vor merge la cinema.
Nu stiu ce vom face noi, eu sigur am sa dorm pana tarziu!!!!
marți, martie 22, 2005
luni, martie 21, 2005
Da taticul tau stie?
Si aici dragi mei imi dau seama ca experimentul cu pozele a luat o amploare neasteptata. Sau mai bine zis, o mare amploare, caci Rodica (cu ochii albastrii) tocmai mi-a trimis cateva poze cu "iubitelul" ei, iar tipul este chiar foarte "mare", sau cel putin asa arata in poza. Din cate am inteles el seveste patria, dar sincera sa fiu, nu prea vreau sa stiu nici unde, nici cand si nici de ce, caci tare imi e sa nu incalc vreo lege care ma impiedica ca postez aceste lucruri. Deci am sa incerc sa vi-l arat fara sa fac daune prea mari.
Munca e bratara de aur
Pai sa o luam cu usurelul. El e un coleg de-al Rodicai, pe care desigur ca nu stiu cum il cheama. Dar e simpatica foc. Din cate am inteles eu, pe langa faptul ca e dragut, el se mai ocupa si cu liberarea de povara munci. Adica imi scuteste prietena de munci grele.
UN WEEK-EMD DE "PASIUNE"
A trecut o alta sambata si o alta duminica. Stiu, trec parea repede, dar asta e si n-ai cei face!
Sa o luam cu inceputul. Unde ramasesem? Pai la mahmureala de vineri. Dupa ce am terminat munca m-am dus sa imi iau mundru' de la munca caci cica ii mai era rau. Am ajuns acasa si o data cu noi a venit su un omulet care ne-a schimbat ghiuveta in bucatarie (ailalta se sparsese). Doar ca acum nu puteam manca acasa, asa ca, am dat un tar repejor la Irina, o prietena romanca care e casatorita aici cu un italian. Si uite ca ne-am adunat si am plecat catre un "restaurant-pizzerie-birarie" cu specific nemtesc. Am fost tratati naspa, dar cel putin am iesit din casa si am ras un pic.
Sambata am inceput curateniea de primavara sau de Paste. Si am luat-o cu garajul. La 13.30 eram morti de oboseala si murdari ca era o placere, dar ce putin am reusit sa vedem garajul sub muntele de cutii, incaltaminte si haine! Spre marea fericire a lui Fil, am aruncat o gramada de chestii, care zaceau acolo fara nici un folos.
Dupa masa, ma luat-o cu apartamenul pana pe la 4. Dupa care dai cu schimbul de imbracaminte. Adica: ne avand loc in casa pentru a tine atat hainele de iarna cat si hainele de vara, de doua ori pe an, impachetam tot si ducem in garaj, pentru a aduce de "jos" schimbul!
Dupa ce am aruncat totul da valma in sifonier (era deja 18.30) am inceput sa ma ocup de persoana mea. Asa ca am deschis pentru o seara salonul de coafura si cosmetica
"lavi&fil-international". Mi-am pus vopesua in cap (sub atenta supraveghere a lu' sefu'), dupa care l-am tuns pe sefu', iar la sfarsit el m-a tuns pe mine.
Uuu eram asa de frumusica, mai mai sa ma deochi, si alta nu!
Duminica dimineata am mers "la oras". Adica am fost la Modena, caci era un fel de trag de fori. Am tot stat si ne-am uitat cu picatura de saliva la coltul buzei vreo ora si ceva, dupa care am plecat catre casa cu un ghiveci de violete primite gratis, si un ghiveci de salvie (2.50 €). Un pic suparati ca nu avem nici loc in casa dar nici bani pentru flori, am ajuns la "mama lui" unde am mancat ca doi purcei.
Cu burtile mult prea pline am ajuns pe canapeaua de acasa. Dar nu am avut timp de o digestie prea lunga, caci pe mine m-au apucat schimbarile in casa. Deci am pus telvizorul (si dulapul de sub el) intr-un alt cot al cameri, am "aruncat" canapeaua in diagonala si am pus masuta cu calculatorul in spatele canapelei. Oricum....cica noi am facut un pic de loc....nu stiu cat e de adevarat, dar imi place sa inebunesc vecinii tarsaind mobila! ha ha
Si uite asa a venit luni dimenata. Ne-am trezit destul de bine, dar mie mi-a trecut forte repede, caci am incercat sa ma imbrac cu o perche de pantaloni (cu care m-am imbracat toata iarna) si am descoperit ca nu prea aveau chef sa se inchida. Si asta dupa mai mult de o luna in care nu mananc decat fructe si legume!
In drum spre munca, la un semafor, unu se apuca sa ma clanxoneze, dar cand m-am intors la el sa ii zic "vreo doua" am vazut ca acompania in masina doi baieti cu sindromul Dawn, care imi tot faceau cu mana, imi zambeau si imi trimiteau bezele. Intr-un moment am uitat de toate gandurile mele. Zambetele lor spontane mi-au adus amine ca viata pe cat de grea, e frumosa!
Nu e nimic mai frumos decat zambetul inocent al unui copil!
Dar hai ca dau in sentimentalisme, si imi pierd reputatia!
Sa o luam cu inceputul. Unde ramasesem? Pai la mahmureala de vineri. Dupa ce am terminat munca m-am dus sa imi iau mundru' de la munca caci cica ii mai era rau. Am ajuns acasa si o data cu noi a venit su un omulet care ne-a schimbat ghiuveta in bucatarie (ailalta se sparsese). Doar ca acum nu puteam manca acasa, asa ca, am dat un tar repejor la Irina, o prietena romanca care e casatorita aici cu un italian. Si uite ca ne-am adunat si am plecat catre un "restaurant-pizzerie-birarie" cu specific nemtesc. Am fost tratati naspa, dar cel putin am iesit din casa si am ras un pic.
Sambata am inceput curateniea de primavara sau de Paste. Si am luat-o cu garajul. La 13.30 eram morti de oboseala si murdari ca era o placere, dar ce putin am reusit sa vedem garajul sub muntele de cutii, incaltaminte si haine! Spre marea fericire a lui Fil, am aruncat o gramada de chestii, care zaceau acolo fara nici un folos.
Dupa masa, ma luat-o cu apartamenul pana pe la 4. Dupa care dai cu schimbul de imbracaminte. Adica: ne avand loc in casa pentru a tine atat hainele de iarna cat si hainele de vara, de doua ori pe an, impachetam tot si ducem in garaj, pentru a aduce de "jos" schimbul!
Dupa ce am aruncat totul da valma in sifonier (era deja 18.30) am inceput sa ma ocup de persoana mea. Asa ca am deschis pentru o seara salonul de coafura si cosmetica
"lavi&fil-international". Mi-am pus vopesua in cap (sub atenta supraveghere a lu' sefu'), dupa care l-am tuns pe sefu', iar la sfarsit el m-a tuns pe mine.
Uuu eram asa de frumusica, mai mai sa ma deochi, si alta nu!
Duminica dimineata am mers "la oras". Adica am fost la Modena, caci era un fel de trag de fori. Am tot stat si ne-am uitat cu picatura de saliva la coltul buzei vreo ora si ceva, dupa care am plecat catre casa cu un ghiveci de violete primite gratis, si un ghiveci de salvie (2.50 €). Un pic suparati ca nu avem nici loc in casa dar nici bani pentru flori, am ajuns la "mama lui" unde am mancat ca doi purcei.
Cu burtile mult prea pline am ajuns pe canapeaua de acasa. Dar nu am avut timp de o digestie prea lunga, caci pe mine m-au apucat schimbarile in casa. Deci am pus telvizorul (si dulapul de sub el) intr-un alt cot al cameri, am "aruncat" canapeaua in diagonala si am pus masuta cu calculatorul in spatele canapelei. Oricum....cica noi am facut un pic de loc....nu stiu cat e de adevarat, dar imi place sa inebunesc vecinii tarsaind mobila! ha ha
Si uite asa a venit luni dimenata. Ne-am trezit destul de bine, dar mie mi-a trecut forte repede, caci am incercat sa ma imbrac cu o perche de pantaloni (cu care m-am imbracat toata iarna) si am descoperit ca nu prea aveau chef sa se inchida. Si asta dupa mai mult de o luna in care nu mananc decat fructe si legume!
In drum spre munca, la un semafor, unu se apuca sa ma clanxoneze, dar cand m-am intors la el sa ii zic "vreo doua" am vazut ca acompania in masina doi baieti cu sindromul Dawn, care imi tot faceau cu mana, imi zambeau si imi trimiteau bezele. Intr-un moment am uitat de toate gandurile mele. Zambetele lor spontane mi-au adus amine ca viata pe cat de grea, e frumosa!
Nu e nimic mai frumos decat zambetul inocent al unui copil!
Dar hai ca dau in sentimentalisme, si imi pierd reputatia!
vineri, martie 18, 2005
THE DAY AFTER
OF OF OF OF
Greu mai e dupa betie.
Dar sa va povestesc.
Ieri am ajuns acasa la 7.30, m-am imbracat cu treningul si am plecat cu jumatatea mea la alergat. Am alergat 12 minute (cum zice programul) dupa care am facut o baie si am mancat. La 9.30-9.45 eram in pub. Si dai.....
acum imi dau seama cat e de greu sa scrii dupa ziua de ieri
Nu stiu cat am baut vreo 4 pinte de Guinness. Oricum Fil, care a baut ceva mai mult decat mine era dus....de tot. Ne-am distrat, ce-am mai ras......Dar a venit momentul sa o luam catre casa. Am reusit sa il conving pe Fil ca eu eram un pic mai treaza decat el, si cu argumentul ca punctele de pe carnetul lui sunt mai importante......m-a lasat sa conduc. Dar cand mai aveam 1 km pana acasa, ne-a oprit politia. Au mama. Cred ca a fost prima oara cand prospectiva de a mi se face un control nu ma inspaimanta deloc. Chiar ma vedeam sufland in fiola si chestia asata ma amuza foarte mult. Asa ca am dat semnal si m-am oprit am reusit sa ghicesc repejor care era carnetul italian (eu il aveam si pe cel roman, dar din cate am inteles nu prea ai voie sa umbli cu doua carnete in buzunar, in plus nu aveam chef sa imi ceara altre documente, caci nu aveam nimic la mine), intre timp, nu stiu cum, Fil a reusit sa gaseasc cartea de inmatriculare si am inmanat tot tipei in uniforma. A citit tot ce putea citii, a zis ca e totul ok si ne-a lasat sa plecam. Dar cum....fiola.... eu sunt matoala rau....nu imi luati puncte de pe carnet....nimic.?!?! Bine, atunci am dat gaz si am plecat. Mare noroc am avut. Noroc ca conduceam eu si nu jumatatea mea!
Ajunsi in casa nu stiu cind m-am dezbracat si m-am spalat pe dinti, stiu doar ca o data pus capul pe perna totul se invartea de nu se poate. Am incercat sa deschid ochii pentru a fixa un punct, dar era prea intuneric asa ca....am aprins lumina. Dar nici cu lumina aprinsa nu am rezolvat nimic. Camera nu vroia sa se opreasa. Intr-un final am adormit si m-am trezit la ora 5 cand a inceput sa sune ceasul. La inceput nu intelegem ce se intampla, apoi incet incet, mi-am amintit ca trebuia sa ma duc la questura, pentru am ridica permisul de sedere. Si iar of of of.
M-am ibracat si am macat ceva, dar am simtit imediat o chemare!!! Tronul!! 10 minute mai tarziu eram mai slaba cu 3 chile!
Drumul pana la Questura.....noroc ca nu era lume multa pe strada la ora aceea!
Dupa 2 ore si jumatate de stat in piciore (noroc cu zidurile, ca tare te mai sprijina!). Ne lasa sa intram. 45 minute si am in mana noul meu permis URA URA URA
Intre timp am cunoscut si o romanca care lucreaza intr-un nighte, dar asta nu mi-a spus-o ea, am dat eu cu dedusul, ca ma pricep tara le chesti din astea.
Acum am ajuns al munca, am incercat sa mananc ceva, dar fara nici un rost. Stomacul meu nu prea e de acord. OK! Gata, am scris destul.
As vrea sa va pun cateva poze, dar nu stiu cum funzionaza programul asta nou (de abea l-am descarcat) asa ca va dau doar un link la un alr site (al meu si al lui Fil)
http://www.sugaman.it/?page_id=56
sper sa mearga
Greu mai e dupa betie.
Dar sa va povestesc.
Ieri am ajuns acasa la 7.30, m-am imbracat cu treningul si am plecat cu jumatatea mea la alergat. Am alergat 12 minute (cum zice programul) dupa care am facut o baie si am mancat. La 9.30-9.45 eram in pub. Si dai.....
acum imi dau seama cat e de greu sa scrii dupa ziua de ieri
Nu stiu cat am baut vreo 4 pinte de Guinness. Oricum Fil, care a baut ceva mai mult decat mine era dus....de tot. Ne-am distrat, ce-am mai ras......Dar a venit momentul sa o luam catre casa. Am reusit sa il conving pe Fil ca eu eram un pic mai treaza decat el, si cu argumentul ca punctele de pe carnetul lui sunt mai importante......m-a lasat sa conduc. Dar cand mai aveam 1 km pana acasa, ne-a oprit politia. Au mama. Cred ca a fost prima oara cand prospectiva de a mi se face un control nu ma inspaimanta deloc. Chiar ma vedeam sufland in fiola si chestia asata ma amuza foarte mult. Asa ca am dat semnal si m-am oprit am reusit sa ghicesc repejor care era carnetul italian (eu il aveam si pe cel roman, dar din cate am inteles nu prea ai voie sa umbli cu doua carnete in buzunar, in plus nu aveam chef sa imi ceara altre documente, caci nu aveam nimic la mine), intre timp, nu stiu cum, Fil a reusit sa gaseasc cartea de inmatriculare si am inmanat tot tipei in uniforma. A citit tot ce putea citii, a zis ca e totul ok si ne-a lasat sa plecam. Dar cum....fiola.... eu sunt matoala rau....nu imi luati puncte de pe carnet....nimic.?!?! Bine, atunci am dat gaz si am plecat. Mare noroc am avut. Noroc ca conduceam eu si nu jumatatea mea!
Ajunsi in casa nu stiu cind m-am dezbracat si m-am spalat pe dinti, stiu doar ca o data pus capul pe perna totul se invartea de nu se poate. Am incercat sa deschid ochii pentru a fixa un punct, dar era prea intuneric asa ca....am aprins lumina. Dar nici cu lumina aprinsa nu am rezolvat nimic. Camera nu vroia sa se opreasa. Intr-un final am adormit si m-am trezit la ora 5 cand a inceput sa sune ceasul. La inceput nu intelegem ce se intampla, apoi incet incet, mi-am amintit ca trebuia sa ma duc la questura, pentru am ridica permisul de sedere. Si iar of of of.
M-am ibracat si am macat ceva, dar am simtit imediat o chemare!!! Tronul!! 10 minute mai tarziu eram mai slaba cu 3 chile!
Drumul pana la Questura.....noroc ca nu era lume multa pe strada la ora aceea!
Dupa 2 ore si jumatate de stat in piciore (noroc cu zidurile, ca tare te mai sprijina!). Ne lasa sa intram. 45 minute si am in mana noul meu permis URA URA URA
Intre timp am cunoscut si o romanca care lucreaza intr-un nighte, dar asta nu mi-a spus-o ea, am dat eu cu dedusul, ca ma pricep tara le chesti din astea.
Acum am ajuns al munca, am incercat sa mananc ceva, dar fara nici un rost. Stomacul meu nu prea e de acord. OK! Gata, am scris destul.
As vrea sa va pun cateva poze, dar nu stiu cum funzionaza programul asta nou (de abea l-am descarcat) asa ca va dau doar un link la un alr site (al meu si al lui Fil)
http://www.sugaman.it/?page_id=56
sper sa mearga
joi, martie 17, 2005
IATA SI SURIOARA
of of of cate o data pagina asta ma inebuneste
trebuie sa scriu totul din nou
Ce spuneam.....aa, ca surioara mea, adica Mihaela, mi-a dat permisul de a publica, doar ca eu am inteles gresit si iata ca imi iau revansa.
In aceste poze e destul de "intepata", dar nu va faceti probleme, ca nu e tot timpul asa. Acolo era intr-o situatie , cum sa spun, mai speciala!
Tare as vrea sa va arat cu e ea cand e relaxata!
Iar aici e cu iubitelul
trebuie sa scriu totul din nou
Ce spuneam.....aa, ca surioara mea, adica Mihaela, mi-a dat permisul de a publica, doar ca eu am inteles gresit si iata ca imi iau revansa.
In aceste poze e destul de "intepata", dar nu va faceti probleme, ca nu e tot timpul asa. Acolo era intr-o situatie , cum sa spun, mai speciala!
Tare as vrea sa va arat cu e ea cand e relaxata!
Iar aici e cu iubitelul
CEI MAI BUNI PRIETENI
Ei ei ei, dac tot am inceput cu pozele, de ce sa nu continuu.
Eu nu am foarte multi prieteni....dar, cum se spune putini dar buni. Si va pot asicura, ca prieteni mei sunt chiar foarte buni, din absolut toate punctele de vedere.
Pai sa incepem.
Una dintre cele mai vechi prietene (ne cunoastem din liceu) este Andreea. Am petrecut ultimi doi ani in aleeasi banca...Sau era ultimul ani. Memoria mea imi joaca fite la ora asta. Cu ea am petrecut ore intregi la palavre. Doamne ce frumose ara timpurile alea!!!!!
Aici este tot ea, doar ca e inconjutata de noi ei colegi de munca!
Pe Puiu l-am gasit ratacit la facultate. De fapt eu eram cam ratacita si el mi-a aratat cale "dreapta". De atunci imi este ca un fratior, sau mai bine zis ca un fratioi, avand in vedere ca e inalt 1.90 m.
Acum ii vad foarte foarte rar. Din cand in cand reusin se ne mai auzin glasurile.......Dar august este aproape.
Cine mai lipseste?
Pai lipseste la apel Rodica, care inca nu mi-a dat ok-ul pentru ai publica pozele.Apoi lipsesc: Anca (care nu prea trece pe la internet), Cristina care e in Maroc la munca. Si mai cine? Caldura se faci simtita, pe cine uit?
Suriora mea. Ea nu mi-a dat permisul de ai publica pozele asa ca pana la alte comunicari, ea va fi pomenita doar cu numele.
TRAIASCA PRIETENI ADEVARATI!
Eu nu am foarte multi prieteni....dar, cum se spune putini dar buni. Si va pot asicura, ca prieteni mei sunt chiar foarte buni, din absolut toate punctele de vedere.
Pai sa incepem.
Una dintre cele mai vechi prietene (ne cunoastem din liceu) este Andreea. Am petrecut ultimi doi ani in aleeasi banca...Sau era ultimul ani. Memoria mea imi joaca fite la ora asta. Cu ea am petrecut ore intregi la palavre. Doamne ce frumose ara timpurile alea!!!!!
Aici este tot ea, doar ca e inconjutata de noi ei colegi de munca!
Pe Puiu l-am gasit ratacit la facultate. De fapt eu eram cam ratacita si el mi-a aratat cale "dreapta". De atunci imi este ca un fratior, sau mai bine zis ca un fratioi, avand in vedere ca e inalt 1.90 m.
Acum ii vad foarte foarte rar. Din cand in cand reusin se ne mai auzin glasurile.......Dar august este aproape.
Cine mai lipseste?
Pai lipseste la apel Rodica, care inca nu mi-a dat ok-ul pentru ai publica pozele.Apoi lipsesc: Anca (care nu prea trece pe la internet), Cristina care e in Maroc la munca. Si mai cine? Caldura se faci simtita, pe cine uit?
Suriora mea. Ea nu mi-a dat permisul de ai publica pozele asa ca pana la alte comunicari, ea va fi pomenita doar cu numele.
TRAIASCA PRIETENI ADEVARATI!
Poze
Vazand marea cerere....adica surioara mea cica vrea sa se laude cu mine.....nu stiu cum ar putea face ... dar ma rog.
Am sa va arat cateva poze foarte recente cu mine. Facute la o iesire cu zmeul.
In acelasi contest va arat si progresele mele in ale fotografiei. Urmatoarele 2 poze au obtinu un "brava" de la jumatetea mea, care se mai pricepe...eeeeehhhhh
Am sa va arat cateva poze foarte recente cu mine. Facute la o iesire cu zmeul.
In acelasi contest va arat si progresele mele in ale fotografiei. Urmatoarele 2 poze au obtinu un "brava" de la jumatetea mea, care se mai pricepe...eeeeehhhhh
TRAIASCA BEREA
Aseara, am trecut peste o "criza ezistentiala" cu 2 pahare de vin rosu si o super conversatie cu jumatatea mea, despre natura umana, si despre societatea in care traim azi.
Azi, in Irlada se serbeaza St. Patrik's Day http://www.stpatricksday.ie/cms/index.html
Iar noi, care nu suntem mai de colo...si nu vrem sa pierdem "ocazia"de a ne adunam in grup, o sa "atacam" "Jonny Fox Pub", pentru a ne simtii mai aproape de Dublin.
Traiasa berea Guinness, cu care o se ne inecam incepand cu ora 9.30 PM !!!!!
Sincera sa fiu, dupa o saptamana destul de uratica....sera de azi e asteptata cu foarte multa excitatie. Mai ales ca compania va fi mica, da buna. Adica vom fi doar 3 sau 4 capete furajate, dar toate de calitate foarte buna.
Va fi o zi lunga!
Azi, in Irlada se serbeaza St. Patrik's Day http://www.stpatricksday.ie/cms/index.html
Iar noi, care nu suntem mai de colo...si nu vrem sa pierdem "ocazia"de a ne adunam in grup, o sa "atacam" "Jonny Fox Pub", pentru a ne simtii mai aproape de Dublin.
Traiasa berea Guinness, cu care o se ne inecam incepand cu ora 9.30 PM !!!!!
Sincera sa fiu, dupa o saptamana destul de uratica....sera de azi e asteptata cu foarte multa excitatie. Mai ales ca compania va fi mica, da buna. Adica vom fi doar 3 sau 4 capete furajate, dar toate de calitate foarte buna.
Va fi o zi lunga!
joi, martie 03, 2005
Harry Potter
Am reciti toate cele 5 volume aparute din "colectia" Harry Potter".
Sunt extraordinare...le-am citit intr-o saptamana, iar acum ca am terminat, imi lipsesc toate persnajele, si atmosfera in care intram de fiecare data cand deschideam una dintre carti.
Astazi a inceput din nou sa ninga (si sincera sa fiu nu sunt de loc incantata), dar fulgii de nea imi aduc aminte de iernile descrise de J.K. Rowling.......
Cand ma gandesc ca al 6-lea volum va iesii in iunie (in limba engleza) si de abea de Craciun o sa avem in biblioteci si varianta in italiana. Mai am de asteptat aprope un an !!!!!!
Sunt extraordinare...le-am citit intr-o saptamana, iar acum ca am terminat, imi lipsesc toate persnajele, si atmosfera in care intram de fiecare data cand deschideam una dintre carti.
Astazi a inceput din nou sa ninga (si sincera sa fiu nu sunt de loc incantata), dar fulgii de nea imi aduc aminte de iernile descrise de J.K. Rowling.......
Cand ma gandesc ca al 6-lea volum va iesii in iunie (in limba engleza) si de abea de Craciun o sa avem in biblioteci si varianta in italiana. Mai am de asteptat aprope un an !!!!!!
O parere
Dupa ca am scris ariticolul "La coada pentru a fi umiliti" surioara mea mi-a spus parearea ei. Iar eu o scriu pentru ca asa mi se pare corect.
OK iubita iti inteleg punctul de vedere. Ai mare dreptate … dar gandeste la urmatoarele lucruri:
1. ai avut posibilitatea sa faci o alegere
2. ai facut-o singura si nimeni nu te a influentat
3. de ce te plangi ca este asa ‘’naspa’’, necivilizat denigrant, discriminant acolo, de ce nu vi inapoi – nu imi raspunde te rog ca este vina lu’ flipper. Ai avea un motiv intemeiat dar amandoua stim ca nu este cel correct.
4. tu ce crezi ca in Romania ar fi altfel, si ai fi privita mai bine.
Nu este mult mai nasol – si la noi este (exista) oameni mizerabili cu un comportament incorigibil [ pe italieni sa zic ca ii inteleg ca au ceva cu romanii dar pe romani cu siguranta nu i-ai intelege ce naibi au cu semenii lor]
Romanii te fura pe fata si mai au si tupeu sa iti zambeasca in fata si a te face sa zici “ multumesc’’ ca nu ti-au furat mai mult.
Barem acolo orice ti-ar face, mandria de a fi romanca, desteapta frumoasa superioara dtpdv nu ti-o pot lua!!!!! Tu esti constienta ca ei sunt niste prosti, insignifianti superficiali si incultii pe deasupra!!!!
Gandeste te ca in romania cu siguranta nu ai fi ce mai desteapta cea mai culta si cea mai inteligenta ci ai fi o tipa MEDIOCRA – scuza ma dar stiu din experienta si nu vreau sa fiu rea dar stiu ce zic! [dupa ce am vorbit la telefon cu ea...mi-a spus ca nu vroia sa zica "mediocra" ci "normala"]
Tu nu ai mai fost in Romania de mult timp – deci nu sti cum stau lucrurile.
Eu DA stiu cum stau si deci iti pot spune ca ar trebui si ai avea de ce sa fi multumita cu ce ai – inclusive flipper. Aici nu exista genul flipper – sunt toti niste afemeiati, avari, tupeisti, si amarati- nu ca el ar fi mai bune.
crezi ca in alte tari civilizate romanii (sau mai bine zis strainii) sunt vazuti altfel? NU !!! in Spania romanii sunt niste “capsunari”, in germania sunt vazuti ca “ salahori” iar in Israel “ muncitori pe santiere” sa nu iti mai zic de Anglia, Sua, etc ----“curve’’!!!
in concluzie ca sa nu te mai plictisesc…. Tot ce conteaza este parerea TA despre TINE si a persoanelor importante tie ( a caror parere conteaza) Sincer amandoua stim ca nu dai 2 bani pe italieni asa ca de ce ai da vre-un ban pe parerea lor de rahat sau pe comortamentul lor de f....ti in gura si in c..r ….. Saracii… este singurul mod in care pot ei sa si demonstreze superioritatea ( parerea lor) si sa se razbune!!
15 mii de ore in frig sau priviri rautacioase ( de nef.....ti) nu ar trebui sa iti ia ce ai tu mai de prêt : MANDRIA – chiar si de a fi romanca si FRUMUSETEA SUFLETULUI
scuza-mi cuvintele nu prea frumoase si ca sa ma revansez pt ele: nu uita ca ei habar nu stiu romana iar tu sti sa injuri cu zambetul pe buze fff bine: [ aici urmau anumite expresii si mi s-a partut mai corect, si frumos, sa le sterg, dar sunt foarte usor de ghicit ce vroia sa spuna surioara mea]
Nu uita cu zambetul pe buze te saruta si te iubeste sorta… la nevoie se cunoaste.
OK iubita iti inteleg punctul de vedere. Ai mare dreptate … dar gandeste la urmatoarele lucruri:
1. ai avut posibilitatea sa faci o alegere
2. ai facut-o singura si nimeni nu te a influentat
3. de ce te plangi ca este asa ‘’naspa’’, necivilizat denigrant, discriminant acolo, de ce nu vi inapoi – nu imi raspunde te rog ca este vina lu’ flipper. Ai avea un motiv intemeiat dar amandoua stim ca nu este cel correct.
4. tu ce crezi ca in Romania ar fi altfel, si ai fi privita mai bine.
Nu este mult mai nasol – si la noi este (exista) oameni mizerabili cu un comportament incorigibil [ pe italieni sa zic ca ii inteleg ca au ceva cu romanii dar pe romani cu siguranta nu i-ai intelege ce naibi au cu semenii lor]
Romanii te fura pe fata si mai au si tupeu sa iti zambeasca in fata si a te face sa zici “ multumesc’’ ca nu ti-au furat mai mult.
Barem acolo orice ti-ar face, mandria de a fi romanca, desteapta frumoasa superioara dtpdv nu ti-o pot lua!!!!! Tu esti constienta ca ei sunt niste prosti, insignifianti superficiali si incultii pe deasupra!!!!
Gandeste te ca in romania cu siguranta nu ai fi ce mai desteapta cea mai culta si cea mai inteligenta ci ai fi o tipa MEDIOCRA – scuza ma dar stiu din experienta si nu vreau sa fiu rea dar stiu ce zic! [dupa ce am vorbit la telefon cu ea...mi-a spus ca nu vroia sa zica "mediocra" ci "normala"]
Tu nu ai mai fost in Romania de mult timp – deci nu sti cum stau lucrurile.
Eu DA stiu cum stau si deci iti pot spune ca ar trebui si ai avea de ce sa fi multumita cu ce ai – inclusive flipper. Aici nu exista genul flipper – sunt toti niste afemeiati, avari, tupeisti, si amarati- nu ca el ar fi mai bune.
crezi ca in alte tari civilizate romanii (sau mai bine zis strainii) sunt vazuti altfel? NU !!! in Spania romanii sunt niste “capsunari”, in germania sunt vazuti ca “ salahori” iar in Israel “ muncitori pe santiere” sa nu iti mai zic de Anglia, Sua, etc ----“curve’’!!!
in concluzie ca sa nu te mai plictisesc…. Tot ce conteaza este parerea TA despre TINE si a persoanelor importante tie ( a caror parere conteaza) Sincer amandoua stim ca nu dai 2 bani pe italieni asa ca de ce ai da vre-un ban pe parerea lor de rahat sau pe comortamentul lor de f....ti in gura si in c..r ….. Saracii… este singurul mod in care pot ei sa si demonstreze superioritatea ( parerea lor) si sa se razbune!!
15 mii de ore in frig sau priviri rautacioase ( de nef.....ti) nu ar trebui sa iti ia ce ai tu mai de prêt : MANDRIA – chiar si de a fi romanca si FRUMUSETEA SUFLETULUI
scuza-mi cuvintele nu prea frumoase si ca sa ma revansez pt ele: nu uita ca ei habar nu stiu romana iar tu sti sa injuri cu zambetul pe buze fff bine: [ aici urmau anumite expresii si mi s-a partut mai corect, si frumos, sa le sterg, dar sunt foarte usor de ghicit ce vroia sa spuna surioara mea]
Nu uita cu zambetul pe buze te saruta si te iubeste sorta… la nevoie se cunoaste.
Cam atat.....voi ce parere aveti?
Abonați-vă la:
Postări (Atom)