vineri, octombrie 08, 2004

MUNTELE, CE PASIUNE

Am petrecut sfarsitul saptamanei trecute la munte!
Prima noastra vacanta impreuna!

Am inchiriat o camaruta intr-o pensiune ("Turmchalet") situata intr-o localitate foarte aproape de Austria. http://www.turmchalet.com/it/index.php
Di fericire am avut parte de o vreme foarte frumosa, perfecta pentru lungi plimbari "in aer liber".
Si uite asa am inceput sa cunosc si sa iubesc Muntii Dolomiti!

Sa iubesc cararile pietrose, dar invitante*, varfurile golase, de piatra tare, care par a tasnii direct din maruntaiele Terrei....

Am facut cunostinte cu niste pasari ce semanau mult cu mierlele, doar ca erau mai mari (aproape de doua ori mai mari), cu ciocurile galbene si piciorusele rosii. Voi stiti cat iubesc eu animalele, deci va dati seama ca eram in al noualea cer.

"Al noualea cer"....desigur e un mod de a spune, dar eu eram si la propriu si la figurat foarte aproape de cer. Caci altitudinea la care am ajuns a fost 2893 m.......Nu e rau pentru o incepatoare ca mine, nu?

Dupa 4 zile in care am uitat de toate problemele, reintarcerea brusc la realitatea a fost ca un val de aer congelat intr-o zi caniculara. Doua zile mi-au trebuit pentru a depasii socul.
Acum singurul gand care ne bantuieste e "cat de frumos ar fi daca s-ar libera o camera de Anul Nou!" Caci toate camerele (in acea pensiune) pentru Revelion sunt deja rezervate,
iar noi nu vrem sa tradam nici pe gazda noastra si nici pe bucatareasa ei (care ne-a facut sa murim si sa reinviem gustand delicateturile preparate in tipicul mix de stiluri italo-austiac, asa de caracteristic acelor locuri). Asa ca nu ne ramane decat sa asteptam o minune........


*sper sa intelegeti sensul, caci in momentul asta nu mai am puterea de a gasii un sinonim in limba romana

Niciun comentariu: