luni, august 29, 2005

Prima zi de scoala....pardon de munca

Azi e prima zi de munca, dupa trei saptamani de "vacanta". O numesc vacanta doar pentru ca nu m-am trezit in fiecare zi la ora 7.30 pentru a ma prezenta la birou...... dar nu prea am facut vacanta...As putea sa o numesc concediu medical fara plata. Da, asta e un termen care se potriveste foarte bine!
Asa pai, sa incepem cu inceputul. Nu, mai bine nu, caci inceputul e destul de banal. Drum lung, caldura mare, cozi interminabile la vami si cel putin 300 de km de gropi....
De abea dupa 2 saptamani la Bucuresti, petrecute in marea majoritate la dentist sau dormind, am luat drumul catre casa. Si aici incepe vacanta.
Luni am ajuns destul de repede la Castelul Bran, etapa obligatorie pentru orice occidental mediu, care a citit cartea sau/si a vazut filmul despre DRACULA. Intr-o ora am vizitat castelul si am dat o privire rapida la asa-zisul artizanat pentru turisti.
Seara, dupa 500 de km (facuti doar in aceea zi), am reusit sa ne cazam la Vila Andreea (nu bag mana in foc pentru nume, caci eream prea obosita ca sa ma mai intereseze) pe malul Lacului Rosu.
Camaruta curatica, cu baie si apa calda incalzita cu un boiler cu lemne (fara gluma) 60 de lei noi (fara mic dejun sau cina). Pentru a baga ceva pe sub mustati, a trebuit sa ne mai taraim picioarele vreo 500 de m (sau poate chiar ceva mai mult) pana la primul restaurant.
Pana cand ne-au adus mancarica, am inceput sa mazgalesc ceva in carnetelul meu, asa ca am sa redau impresiile la cald:
"500 km ... azi a inceput cu adevarat vacanta noastra. Am lasat in urma Bucurestiul prafuit, cu toate problemele lui.
Drumurile au fost mai bune decat ma asteptam, in afara de cateva portiuni unde niste prapastii faceau legatura intre mici portiuni de asfalt.
Sunt foarte obosita, chiar daca nu am condus de loc. Ne-am oprit un pic la Castelul Bran, dar ca de obicei...nimic deosebit, doar momeala pentru turisti.
Maine ... plimbare pe langa Cheile Bicazului si lacul Rosu, iar spre seara sper sa ajungem la Gura Humorului."
Aici intrerup putin, ca sa nu rup firul povestirii.
Pai plimbarea mult asteptat nu a venit, caci marti dimineata ne-am trezit pe o ploaie mocaneasca... de te lua cu dureri de cap.
Lacul Rosu era doar o balta neagra de noroi si jumatatea a ramas foarte delus. Asa ca am facut stanga imprejur si ne-am oprit cativa km mai jos pentru a face cateva poze la micul nostru "canion" autohton.
Asa ca am inceput drumul catre Gura Humorului. Am vazut Manastirile Secu si Agapia si dupa alti 200 de Km am ajuns la destinatie. Ne-am cazat la o pensiune si am vizitat manastirea Humor.
Nu stau sa va descriu si impresiile, ca parca nici nu au farmec acum, asa ca trec mai departe.
Camera a costat tot 60 iar cu 30 de lei noi, gazda ne-a dat si cina. Am sa va spun ce am mancat chiar daca stiu ca o sa va vina apa in gurite:
mamaliga cu - niste branzica de capra (cred)
- un ou ochi
- o macare prajita facuta cu carne de vaca (cred) fiarta inainte, carnati si slanina.
Ceva lejer...ca sa dormi bine. Mai ales ca, casa era langa un rau (foarte umflat) si ca a ploat toata noapte cu fulgere si tunete de bubuia casa!
Miercuri dimineata, ne-am trezit devreme ca sa avem cat mai mult timp la dispozitie.
Am vizita Manastirile Voronet si Moldovita si am luat-o incet catre casa.
Redau acum impresiile la cald de la Voronet.
"Sunt in fata Manastirii Voronet....e asa de frumoasa!
In primavara am ramas impresionata de picturile lui Botticelli, dar acum, fiind aici parca acele tablouri palesc in fata acestor culori care au rezistat atatea sute de ani intemperiilor vremii si ale istoriei.
Nu este lume multa, si asta imi place.
Un paznic se uita lung la mine, iar Fil tot schimba obiectivele la aparatul de fotografiat.
Acum e liniste. Se aude doar un paraias, un taietor de lemne si pasii oamenilor pe lespezile de piatra din jurul manastirii.
Imi dau seama cat de prost stau la capitolul cultura generala.....nu stiu mai nimic despre aceasta constructie. Poate am sa cumpar o carte ca sa ma mai luminez un pic.
Inauntru picturile sunt parca si mai frumoase.... Mesteri anonimi au pus pe acesti pereti toata maestria lor."

VA URMA

Niciun comentariu: